În 1873 s-a alcătuit o asociaţie pentru utilizarea raţională a bogăţiilor comunei: izvoarele de apă minerală, şi gazele cu proprietăţi terapeutice. În 1891 au fost construite primele băi cu apă caldă, în 1896 o fabrică de carbogazoase, iar începînd cu 1904 a funcţionat şi un punct de îmbuteliere a apei minerale. Din anul 1907 această preocupare a fost preluată de asociaţia Siculia SA. La sfârşitul secolului al XIX-lea, în partea de nord a satului Malnaş s-au deschis cariere de piatră, de unde s-au extras roci de andezit, folosite în construcţii. Ca urmare a acestui fapt s-a dezvoltat şi sculptura în piatră.

În perioada interbelică, dar şi între anii 1950-1989, băile Malnaş-Băi, unitatea de îmbuteliere a apei minerale şi a acidului carbogazos au reprezentat surse de venit pentru localnici. În localitate a funcţionat şi un sanatoriu, care folosea apele izvoarelor Ilona, Mioara, Central, Victoria şi a Fântânei Centrale. Din nefericire, după schimbarea regimului din 1989, băile au ajuns în paragină. În prezent se îmbuteliază doar apa kinerală „Perla Covasnei” şi acidul carbogazos. Fabrica de alcool s-a închis, funcţionează doar o singură carieră din trei. Se cunosc date hidro-geologice, conform cărora subsolul este încă bogat în ape minerale carbogazoase, care pot prezenta o sursă de venit în viitor pentru populaţia comunei. În prezent populaţia din Malnaş se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi exploatarea pădurii. Ultimele două caracterizează şi economia din satul Valea Zălanului. În acest sat produsele agricole, lemnele şi furajele sunt folosite şi în schimburile comerciale. În această localitate există numeroase izvoare de ape minerale alcaline şi sărate(Ánási, Bugyogó, Karácsony, Csuklyoni, Nádasi, Kerkedombi, etc ). Peste tot subsolul este bogat în dioxid de carbon gata să fie exploatat. În apa pârâului Tekse din Valea Zălanului trăiesc păstrăvi şi deseori putem vedea berze negre în locurile liniştite. Comuna Malnaş a devenit o comună ondependentă abia în anul 2004, când s-a desprins de vechea comună Malnaş care a avut reşedinţa de comună satul Micfalău. Populaţia comunei, conform recensământului din 2002 număra 1202 persoane, din care în Malnaş au fost număraţi 550, în Malnaş-Băi 503 şi în Valea Zălanului 149 persoane. Structura etnică este: 5,90%români, 93,59% maghiari şi 0,33%rromi. O presoană se declara de etnie germană.

Malnaş are posibilităţi inedite îm ceea ce priveşte industria balneară, producerea apelor minerale îmbuteliate, exploatarea de pietre pentru construcţii şi valorificarea potenţialului turistic. În sat s-a înfiinţat o pârtie de schi mecanizată. Regiunea are o reţea densă de poteci turistice marcate. În biserica reformată ţi în cea catolică sunt păstrate monumente istorice. La Malnaş-Băi se află cel mai valoros monument industrial al regiunii : un şir de intalaţii de îmbuteliere, construit în anul 1863, care este şi astăzi în stare de funcţionare. Biserica catlică din Valea Zălanului a fost construită în 1863, purtând hramul Maicii Domnului. Un clopot al bisericii datează din 1750.