Literatura de specialitate cunoaşte vestigii din epoca de bronz şe de fier găsite pe teritoriul satului Malnaş. Pe platoul Herecz, deasupra satului, se află ruinele cetăţii medievale Herecz. În urma săpăturilor arheologice efectuate pe teritoriul cetăţii s-a găsit un dinar de argint din perioada regelui maghiar András al II-lea, făcând posibilă datarea cetăţii pentru sfârşitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XVIII-lea. Din hotarele localităţii Malnaş s-au scos la lumină obiecte de ceramică din era neoliticului.

malnas-image_01.jpgmalnas-image_02.jpgmalnas-image_03.jpgmalnas-image_04.jpgmalnas-image_05.jpgmalnas-image_06.jpgmalnas-image_07.jpgmalnas-image_08.jpgmalnas-image_09.jpgmalnas-image_10.jpg

Drumul roman orientat spre depresiunea Ciucului a urmat cursul râului Olt. În vecinătatea satului Malnaş, pe teritoriul actualului sat Olteni, a existat o tabără militară a romanilor (un castrum). Teritoriul satului Valea Zălanului era o zonă împădurită, ce în 1692 aparţinea de localitatea Zălan, având numele de Egyedmezeje. În 1694 familia Kálnoky din Valea Crişului a construit aici o fabrică de sticlă, care a fost prima fabrică de acest gen din Transilvania. În această fabrică s-a confecţionat sticla colorată pentru ferestrele bisericii Sf. Mihail din Cluj şi Biserica Neagră din Braşov. În 1860 fabrica a fost distrusă de un incendiu şi nu s-a reconstruit. Câteva produse ale fabricii sunt păstrate în Muzeul Naţional Secuiesc, altele în colacţia personală a localnicului Karácsony Zoltán.